X
top

ecologie

Un premiu care ma onoreaza

_MAD4042Acum vreo 10 zile am aflat cu surprindere că am fost nominalizat la Premiile ”Cei mai frumoşi în 2013” ale revistei Pro TV Magazin. Şi nu la orice categorie, ci la categoria ”Ambasadorii ECO”.

Aşa că mi-am spus să caut şi eu mai multe informaţii, să ştiu despre ce e vorba, dacă o să fie să câştig, măcar să fie în cunoştinţă de cauză. 🙂 Am văzut că sunt într-o companie onorantă, nu doar la categoria mea, ci şi la restul premiilor. Amalia Enache (Pro TV), Raluca Lăzăruţ (Kanal D) şi Şerban Copoţ (Animal X) sunt oameni care s-au implicat în proiecte de mediu, şi numai, şi care au meritat cu prisosinţă nominalizarea._VIC6883

Votul a fost online pe site-ul premiilor, iar cititorii revistei puteau să îşi aleagă din cele 11 categorii favoriţii, premianţii. Şi, pentru a continua surpriza şi surprinderea, eu am fost unul dintre ei, luând premiul la categoria mea. Or fi ştiind cititorii ăştia ceva… 🙂

Mă bucur să văd că implicarea în cauzele sociale este din ce în ce mai apreciată şi promovată şi mulţumesc cititorilor revistei Pro TV Magazin pentru premiu pe care îl dedic tutor cauzelor , organizaţiilor şi proiectelor de mediu pe care le-am susţinut de-a lungul timpului.

Anul acesta, chiar în această perioadă se împlinesc 7 ani de când susţin cauzele eco, aşa că premiul vine într-un moment foarte bun, să îmi confirme că fac bine ce fac.

 

 

EcoFrecventa a ajuns la 400 de editii

În luna iunie, proiectul pe care îl realizez la Naţional FM, EcoFrecvenţa a ajuns la 400 de ediţii. Proiectul constă într-o serie de pastile zilnice pe tema protecţiei mediului şi o emisiune săptămânală de o oră difuzată miercurea în direct. La EcoFrecvenţa Live, am avut ca invitaţi personalităţi publice implicate în proiecte sociale sau reprezentanţi ai ONG-urilor.

Emisiunile şi pastilele au înregistrat fiecare peste 300.000 de ascultători, EcoFrecvenţa fiind cea mai urmărită emisiune de radio de mediu din România. Asta mă face să fiu foarte mândru de acest proiect şi de rezultatele lui care nu ar fi fost posibile fără susţinerea Apa Nova Bucureşti.

Proiectul EcoFrecvenţa a debutat în 2011 la postul de radio Naţional FM. În pastilele zilnice, Minutul eco, difuzate de 6 ori pe zi, de luni până vineri, am abordat pe scurt subiecte care au legătură cu protecţia mediului, oferind ascultătorilor informaţii despre ce pot face pentru a fi mai prietenoşi cu mediul. Astfel, lista subiectelor a inclus moda eco, sursele de energie alternativă, economisirea resurselor, clădirile eficiente din punct de vedere energetic, spaţii verzi, arhitectura sustenabilă, alimentaţia şi un stil de viaţă sănătoase etc. Pe site-ul emisiunii pot fi găsite toate înregistrările acestor pastile.

A doua componentă a proiectului o reprezintă EcoFrecvenţa Live, emisiunea saptămânală cu durată de o oră difuzată miercurea la prânz. În cadrul emisiunii, am avut ca invitaţi personalităţi publice implicate în cauze sociale şi de mediu şi reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai companiilor care desfăşoară proiecte de mediu. Prinţesa Marina Sturdza, o prezenţă extraordinară care m-a lăsat fără cuvinte, Andreea Marin Bănică, mereu implicată şi activă, Virgil Ianţu şi Iuliana Tudor (TVR) s-au numărat printre invitaţii meu şi au prezentat cauzele şi organizaţiile în care se implică, munca de voluntariat pe care o fac şi planurile de viitor în domeniul implicării sociale.

Fiecare dintre ei, la plecare, mi-a lăsat câteva cuvinte despre participarea în emisiune, pe care vreau să vi le împărtăşesc şi vouă.

”Emisiunea lui Zoli a fost pentru mine un crâmpei de după-amiază petrecut într-o atmosferă de relaxare, o şuetă pe subiecte care ne interesează pentru că ne afecteaza viaţa şi am simţit-o constructivă pentru nu a fost doar o poveste despre ceea ce trăim, ci şi despre ce am putea schimba noi, înainte de a le cere altora să o facă. Iar muzica romanească de calitate ne-a făcut să simţim vremurile mai sănătoase de altădată, pe care azi am vrea să le dăruim copiilor noştri, măcar câte puţin. Mulţumesc, Zoli!” – Andreea Marin Bănică

 

”Am acceptat fără să stau pe gânduri invitaţia lui Zoli Toth pentru emisiunea EcoFrecvenţa. Este o emisiune pe care o prind adeseori la radioul maşinii şi asemenea mie cred că fac mulţi români. EcoFrecvenţa nu este numai o lecţie pentru cei neobişnuiţi cu un stil de viaţă eco, este şi un prilej de a le reaminti oamenilor responsabili că ar trebui să stingă mai des lumina, să nu risipească apa sau să ajute la reîmpădurirea zonelor care au nevoie de acest lucru” Iuliana Tudor (TVR).

 


”Pentru mine e greu să privesc întâlnirea cu Zoli ca fiind una inedită sau specială. Îl cunosc de pe vremea cand abia făcea cunoștinţă el cu el. Cred că avea vreo cinci ani. Mă bucur însă ca are preocupări frumoase şi că se implică în acţiuni ce ar trebui să ne atragă atenţia tuturor, mai des. De fapt întâlnirea din cadrul emisiunii a fost între doi bănăţeni la Bucureşti. Mai lipsea să ascultăm muzica bănăţeană şi să vorbim de Poli. Poate data viitoare” Virgil Ianţu.

Muzeul Pasiunilor Neterminate

Cred că aţi văzut şi voi noua campanie Rom care, evident, este foarte creativă. Pe lângă asta, este şi foarte adevărată. Câţi dintre noi nu s-au apucat de ceva, sport, instrument muzical, colecţii etc. şi au renunţat? Ne-a prins o pasiune şi apoi am abandonat-o din cele mai diverse motive. Cred că toţi am răspunde ”Da”. Toate aceste lucruri îşi merită locul într-un Muzeu al Pasiunilor Neterminate.

Când am fost invitat să expun în acest Muzeu al Lucrurilor Neterminate, recunosc că mi-a fost greu să găsesc cea mai potrivită poveste care să ilustreze conceptul. Nu neapărat pentru că nu las lucrurile neterminate. 🙂

Mi-am dat totuşi seama că ecologia, cea mai importantă pasiune a mea după muzică, mă va ţine ocupat încă multă vreme. Sunt ambasador al mai multor iniţiative sau proiecte de mediu cu mai multe ediţii şi la finalul fiecăreia dintre ele primesc o diplomă sau un trofeu. În mod normal, felicitările, diplomele, laudele le primeşti când termini ce ai început. Deşi treaba nu s-a terminat, eu primesc diplome sau trofee pentru susţinerea acordată proiectelor.

Aşa că am hotărât să expun un trofeu şi o diplomă primite anul trecut după curăţenia naţională Let’s Do It, Romania! în Muzeul Pasiunilor Neterminate. Puteţi vizita şi voi acest muzeu deschis la Grand Cafe Van Gogh în Str. Smârdan nr. 9 în 23 şi 24 mai între 10.00 şi 19.00.

Voi aveţi pasiuni pe care nu le-aţi dus la bun sfârşit? Care sunt lucrurile voastre neterminate?

Sunt vedeta eco-friendly :-)

Am intrat de curând într-un restaurant din zona Gării Filaret să mănânc o supă caldă. Am descoperit că servirea nu era cea mai bună din lume, aşa că am decis să iau nişte reviste să citesc puţin ca să mai treacă timpul. Nu era prea mare oferta, Star şi Ciao. Nu obişnuiesc să cumpăr aceste reviste, dar eram curios să văd ce se mai întâmplă “pe partea mondenă” în showbizul mioritic.

Iau Star-ul şi nu prea pricep nimic. Ştiu că presa tabloidă s-a schimbat şi eu nu o urmăresc constant, dar s-au cam schimbat personajele de când am citit ultima dată genul acesta de reviste. La începutul carierei mele de “vedetă”, aşa prin anii 2001, se scria/bârfea despre Andreea Marin, Răduleasca, Teo, Bittman, Ianţu, Nadine, Cabral, Viziru, Catrinel şi, într-un fel,  recunosc că îmi doream şi eu să fiu pe acolo. Erau câteva persoane care chiar îmi plăceau şi cu care eram prieten. Este foarte adevărat că articolele pe atunci mai aveau şi ceva adevăr, substanţă. Erau mai puţine reviste, presiunea nu era atât de mare din partea redactorilor sau patronilor. Exista acea regulă de aur, dispărută astăzi, confirmarea unei ştiri din “trei surse”.

Revenind la masa mea, termin Star-ul, chelneriţa încă nu m-a întrebat ce vreau sa mănânc, aşa că am două variante: mă ridic şi plec sau continuu să mă “culturalizez” cu Ciao până sunt băgat în seamă. Aleg varianta a doua, mi-e foame tare şi cel mai apropiat loc unde aş putea să mănânc ceva e departe.

Deci, Ciao. Nici aici nu e prea mare oferta, personajele sunt tot noi pe piaţă, foarte siliconate, mult tanga şi puţin bronz. Probabil nici anotimpul nu ajută prea mult. Paginile le răsfoiesc repede şi am emoţii să nu termin prea repede şi chelneriţa să nu apară. Cu câteva pagini înainte de sfârşitul revistei dau de un articol şi rămân mut. Rubrică mare ”Vedete ECO”. Cine să fie? Mihaela Rădulescu şi cu mine pe aceeaşi pagină. 🙂

Trebuie să vă mărturisesc că, deşi toate acestea se întâmplă în Ciao, mă simt măgulit. Acum 10 ani nici nu aş fi visat aşa ceva: să fiu într-o revistă fără să mă aştept, să am o poză cât pagina de mare şi să nu mă bârfească nimeni, başca să fiu lângă Mihaela Rădulescu, pe care o respect mult şi de care mă leagă nişte amintiri foarte frumoase, atât în viaţa profesională cu SISTEM, cât şi în viaţa privată. Iată dovada. 😉

Mulţumesc, Ciao! Treceţi pe verde!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

©2021 Zoli TOTH